Citește mai mult

/Context

Sute de mii de români pleacă temporar, în fiecare an, pentru a munci în țările din Vestul Europei.

/Destinații

Italia și Spania, iar ulterior Germania și Marea Britanie sunt principalele țări de destinație.

/Tipuri de muncă

Munca sezonieră este de cele mai multe ori fizică și are consecințe asupra stării de sănătate.

Agricultură

Construcții

Turism

Îngrijire persoane

Industria alimentară

Transporturi

„Mulți oameni s-au distrus în străinătatea asta. Nu e atât de ușor.” (Pompiliu C.)

Motivele plecării

În lipsa unui loc de muncă stabil, care să asigure un venit decent, fără oportunitatea de a lua credite pentru a-și construi o casă, fără economii sau perspectiva de a avea o pensie, lucrătorii români acceptă angajamente de scurtă durată în țările din Vest.

În doar câteva luni de muncă sezonieră, veniturile obținute în străinătate depășesc cu mult un salariu minim anual din România.

/Comparație

Salariul minim în Europa, în 2020

460

Euro

Salariul minim în România

1625

Euro

Salariul minim în Belgia

1584

Euro

Salariul minim în Germania

1583

Euro

Salariul minim în Marea Britanie

1539

Euro

Salariul minim în Franța

1108

Euro

Salariul minim în Spania

Dereglementarea și flexibilizarea pieței muncii

La nivel european există de mai mulți ani o direcție spre dereglementarea și flexibilizarea pieței muncii, reducând măsurile de protecție ale angajaților în relația cu angajatorul.

Acest lucru a slăbit considerabil poziția lucrătorilor în fața patronilor. În absența unor forme de organizare, muncitorii sunt sunt din ce în ce mai vulnerabili la abuzuri sau forme de exploatare.

/Contractare

Diferite moduri de contractare

prin agent de muncă temporară

prin agenții de plasare a forţei de muncă în străinătate

prin contracte de detașare

prin contractare directă, ca lucrător independent

recrutare informală prin rude și prieteni

/Social media

Cereri și oferte de angajare distribuite pe rețelele sociale

/Intermediarii

Munca sezonieră a dat naștere la un nou fenomen: intermediarii.

Birocrația excesivă, diferențele legislative de la o țară la alta, dar și barierele de limbă au creat contexte pentru ca unele forme de intermediere să devină abuzive. În aceste cazuri, intermediarii profită de nevoia oamenilor de a găsi cât mai repede un loc de muncă, percep comisioane mari pentru serviciile oferite și pun la dispoziție contracte într-o limbă necunoscută sau cu clauze ascunse.

Va rog să aveți grijă cui ii trimiteți date cu caracter personal. Așa ziși recrutori încalcă 3 legi fundamentale. Date cu caracter personal, taxe de dosar și motive rasiale.

214 63 Comentarii 29 Distribuiri

Claudia M.

E clar ca sunt țepari.In primul rand firmele din Germania au nr de tel nemțesc.Si nu se cer datele personale asa prin mesaje pe watshapp

Ramona J.

Waw... Ăsta ar trebui bătut

Cristian T.

e plina diaspora de specimene de genul

Damian A.

Țin să te informez ca să întocmești un dosar de înscriere cu toate formele legale aici pe teritoriul Germaniei clar trebuie să atașeze un id altfel dupa vorbe nu poți să faci dosarul. Plus de asta de unde ai tu certitudinea că te cheamă Alexandrescu de ex?

/Muncă precară

Munca temporară a românilor în străinătate este de obicei o „muncă precară”. Ea presupune existența a cel puțin uneia dintre următoarele caracteristici:

(1) instabilitate – nesiguranță în ce privește continuitatea muncii;

(2) protecția insuficientă împotriva abuzurilor la locul de muncă (practici discriminatorii, concediere abuzivă etc.), precum și un nivel insuficient de protecție socială (acces la pensie, servicii de sănătate, ajutor de șomaj etc.);

(3) lipsa controlului individual sau colectiv asupra condițiilor de muncă, remunerării, programului de lucru etc.;

(4) nesiguranță în ce privește remunerarea muncii – venit insuficient, neregulat etc.

Pandemia COVID-19: munca precară devine muncă esențială.

Statele europene au încercat să se protejeze de răspândirea noului Coronavirus prin închiderea granițelor pentru cetățenii străini. Inițial, guvernele au făcut apel la forța de muncă locală (șomeri, refugiați, studenți, pensionari), în speranța că vor reuși să găsească sutele de mii de muncitori necesari pentru recoltarea fructelor și legumelor.

Dar eforturile lor au eșuat. Astfel, la începutul lunii aprilie, restricțiile internaționale de călătorie pentru muncitorii sezonieri au fost ridicate.

/Lucrătorii în presă

Lucrătorii sezonieri din România devin „salvatori” sau „muncitori esențiali” și sunt apreciați pentru rezistența lor la muncile grele din agricultură.

/Solidaritate

Forme de solidaritate

Deși sunt considerați esențiali pentru societățile în care lucrează, muncitorii sezonieri se confruntă adesea cu abuzuri sau nu li se respectă drepturile contractuale.

În unele cazuri aceștia sunt nevoiți să recurgă la proteste și la alte forme colective de manifestare a nemulțumirilor.

/Comunitățile locale

Când au văzut că noi facem protest afară în stradă, au ieșit după noi. Și strigau și ei cu noi și veneau și mă pupau și îmi ziceau 'Stai liniștită, Anca dragă, că noi suntem alături de tine'. A văzut toată țara!

— Anca Berki

/Sindicate

Faire Mobilität

În Germania, inițiativa sindicală Faire Mobilität oferă muncitorilor sezonieri informații în limba română, mobilizează ajutoare și participanți la proteste.

/Organizațiile locale

Pandemia a fost ca o lupă care ne-a arătat până la ultimul detaliu cât de departe poate merge exploatarea, dar mai ales cât de puțin îi pasă cetățeanului de proveniența hranei de pe masă.

— Marius Hanganu

/Social media

Comunități online

Pe grupurile de Facebook ale muncitorilor din străinătate se schimbă tot mai multe informații despre restricțiile impuse de pandemie, despre condițiile de muncă sau despre seriozitatea diferiților angajatori și intermediari.

/Scop

Proiectul „Harvesting Solidarity” este mesajul nostru de solidaritate față de lucrătorii mobili și dreptul lor la muncă și viață decentă.

Consecințele dereglementării pieței muncii din statele europene sunt mult mai puternic resimțite de muncitorii est-europeni. În țările lor, guvernele nu reușesc să le ofere salarii care să asigure un trai decent.

Odată ajunși la muncă în străinătate, atât statele din Vest cât și cele din Est eșuează în misiunea lor de a proteja drepturile acestor cetățeni.

 

Harvesting Solidarity este un proiect realizat de Asociația VIRA și ViraFilms, cu sprijinul European Cultural Foundation prin Culture of Solidarity Fund 2020.

Află mai multe din experiențele lucrătorilor povestite la persoana întâi în cele șase episoade