194
67 Comentarii 41 Distribuiri
Citește mai mult
/Context
Sute de mii de români pleacă temporar, în fiecare an, pentru a munci în țările din Vestul Europei.
/Destinații
Italia și Spania, iar ulterior Germania și Marea Britanie sunt principalele țări de destinație.
/Tipuri de muncă
Munca sezonieră este de cele mai multe ori fizică și are consecințe asupra stării de sănătate.
Agricultură
Construcții
Turism
Îngrijire persoane
Industria alimentară
Transporturi
„Mulți oameni s-au distrus în străinătatea asta. Nu e atât de ușor.” (Pompiliu C.)
Motivele plecării
În lipsa unui loc de muncă stabil, care să asigure un venit decent, fără oportunitatea de a lua credite pentru a-și construi o casă, fără economii sau perspectiva de a avea o pensie, lucrătorii români acceptă angajamente de scurtă durată în țările din Vest.
În doar câteva luni de muncă sezonieră, veniturile obținute în străinătate depășesc cu mult un salariu minim anual din România.
/Comparație
Salariul minim în Europa, în 2020
460
Euro
Salariul minim în România
1625
Euro
Salariul minim în Belgia
1584
Euro
Salariul minim în Germania
1583
Euro
Salariul minim în Marea Britanie
1539
Euro
Salariul minim în Franța
1108
Euro
Salariul minim în Spania
Dereglementarea și flexibilizarea pieței muncii
La nivel european există de mai mulți ani o direcție spre dereglementarea și flexibilizarea pieței muncii, reducând măsurile de protecție ale angajaților în relația cu angajatorul.
Acest lucru a slăbit considerabil poziția lucrătorilor în fața patronilor. În absența unor forme de organizare, muncitorii sunt sunt din ce în ce mai vulnerabili la abuzuri sau forme de exploatare.
/Contractare
Diferite moduri de contractare
prin agent de muncă temporară
prin agenții de plasare a forţei de muncă în străinătate
prin contracte de detașare
prin contractare directă, ca lucrător independent
recrutare informală prin rude și prieteni
/Social media
Cereri și oferte de angajare distribuite pe rețelele sociale
/Muncă precară
Munca temporară a românilor în străinătate este de obicei o „muncă precară”. Ea presupune existența a cel puțin uneia dintre următoarele caracteristici:
(1) instabilitate – nesiguranță în ce privește continuitatea muncii;
(2) protecția insuficientă împotriva abuzurilor la locul de muncă (practici discriminatorii, concediere abuzivă etc.), precum și un nivel insuficient de protecție socială (acces la pensie, servicii de sănătate, ajutor de șomaj etc.);
(3) lipsa controlului individual sau colectiv asupra condițiilor de muncă, remunerării, programului de lucru etc.;
(4) nesiguranță în ce privește remunerarea muncii – venit insuficient, neregulat etc.
Pandemia COVID-19: munca precară devine muncă esențială.
Statele europene au încercat să se protejeze de răspândirea noului Coronavirus prin închiderea granițelor pentru cetățenii străini. Inițial, guvernele au făcut apel la forța de muncă locală (șomeri, refugiați, studenți, pensionari), în speranța că vor reuși să găsească sutele de mii de muncitori necesari pentru recoltarea fructelor și legumelor.
Dar eforturile lor au eșuat. Astfel, la începutul lunii aprilie, restricțiile internaționale de călătorie pentru muncitorii sezonieri au fost ridicate.
/Lucrătorii în presă
Lucrătorii sezonieri din România devin „salvatori” sau „muncitori esențiali” și sunt apreciați pentru rezistența lor la muncile grele din agricultură.
/Solidaritate
Forme de solidaritate
Deși sunt considerați esențiali pentru societățile în care lucrează, muncitorii sezonieri se confruntă adesea cu abuzuri sau nu li se respectă drepturile contractuale.
În unele cazuri aceștia sunt nevoiți să recurgă la proteste și la alte forme colective de manifestare a nemulțumirilor.
/Comunitățile locale
Când au văzut că noi facem protest afară în stradă, au ieșit după noi. Și strigau și ei cu noi și veneau și mă pupau și îmi ziceau 'Stai liniștită, Anca dragă, că noi suntem alături de tine'. A văzut toată țara!
- Articol din beyondeurope.net
- 23 mai 2020
- Citește mai mult
/Sindicate
Faire Mobilität
În Germania, inițiativa sindicală Faire Mobilität oferă muncitorilor sezonieri informații în limba română, mobilizează ajutoare și participanți la proteste.
/Organizațiile locale
Pandemia a fost ca o lupă care ne-a arătat până la ultimul detaliu cât de departe poate merge exploatarea, dar mai ales cât de puțin îi pasă cetățeanului de proveniența hranei de pe masă.
- Articol teleleu.eu
- 30 noiembrie 2020
- Citește mai mult
/Social media
Comunități online
Pe grupurile de Facebook ale muncitorilor din străinătate se schimbă tot mai multe informații despre restricțiile impuse de pandemie, despre condițiile de muncă sau despre seriozitatea diferiților angajatori și intermediari.
/Scop
Proiectul „Harvesting Solidarity” este mesajul nostru de solidaritate față de lucrătorii mobili și dreptul lor la muncă și viață decentă.
Consecințele dereglementării pieței muncii din statele europene sunt mult mai puternic resimțite de muncitorii est-europeni. În țările lor, guvernele nu reușesc să le ofere salarii care să asigure un trai decent.
Odată ajunși la muncă în străinătate, atât statele din Vest cât și cele din Est eșuează în misiunea lor de a proteja drepturile acestor cetățeni.
Harvesting Solidarity este un proiect realizat de Asociația VIRA și ViraFilms, cu sprijinul European Cultural Foundation prin Culture of Solidarity Fund 2020.